Arhiva pentru categoria: Noutati

Dacă citim titlul, prima întrebare care ne vine în minte este: Care ar fi dezavantajele radiografiei digitale? Răspunsul este unul simplu: în dorința de a avea imagini mai clare se pot aplica filtre de prelucrare care pot ascunde anumite patologii. Până nu demult se foloseau în proporție foarte mare radiografiile retroalveolare știind că radiografia panoramică este una de ansamblu, nu de detaliu. Odată cu digitalizarea în radiologia stomatologică, obținându-se imagini mai bune, piața a pus presiune pe producătorii de softuri să le facă cât mai clare. Astfel, au apărut softurile de prelucrare specializate.

Dacă pacientul n-a ținut limba pe palat în timpul expunerii panoramice apare o zonă înnegrită care îngreunează vizualizarea apexurilor. Prelucrând acea zonă cu ajutorul așa-numitelor Area Filter pierdem informații și despre implantarea sau calitatea osului trabecular din jurul lor.

Dacă aplicăm tipurile de filtre care funcționează după principiul Median, această funcție elimină zgomotul din fotografie, făcând ca fiecare pixel din imagine să ia valoarea medie a pixelilor de care este înconjurat, imaginea devenind astfel mai ușor vizibilă, dar semănând cu un tablou pictat cu o pensulă mai groasă, ligamentele parodontale fiind exagerat de depărtate de rădăcina dintelui.

Manipularea, în cazul dozelor la radiografiile digitale, este un alt dezavantaj al acestora. Se vehiculează regimuri de lucru și doze de până la 95% mai mici. Vă rog să încercați să faceți o poză noaptea, cu telefonul, într-o cameră întunecată, fără blitz. Ce obținem?

Dar, să privim și partea bună a radiografiilor digitale știute de toată lumea: doze mai mici decât la cele analogice, posibilitatea de stocare și de transfer rapid, vizualizarea mai bună datorită posibilității de a fi mărite, anumite filtre aplicate cu discernământ pe toată imaginea care nu influențează diagnosticul, posibilitatea obținerii negativului imaginii pe care de multe ori se poate vedea un lucru pe care nu-l observăm pe radiografia normală, iar enumerarea avantajelor poate continua.

Principala aplicabilitate a CBCT-ului și cea mai utilizată este funcția de măsurare utilizată în diverse (s-ar putea spune chiar infinite) planuri de secțiune, în funcție de localizarea zonei de interes studiate.

În funcție de complexitatea softului de prelucrare și vizualizare pe care îl folosește producătorul CBCT-ului putem vorbi apoi despre o diversitate de funcții de explorare a volumului achiziționat. Pentru stomatologie, una dintre cele mai importante este simularea de implanturi, iar în ceea ce privește analiza calitativă a diverselor zone aflate în interiorul volumului avem posibilitatea, cu ajutorul indicelui Hounsfield, să obținem informații și în acest sens.

Alte teme cercetate legate de valorile indicelui Hounsfield și CBCT la ora actuală, ar fi:

– Inserarea miniimplantelor în scop protetic;

– Relația dintre rolul mișcării ortodontice a dinților și modificarea densității rădăcinii și a osului trabecular înconjurător;

– Studiul scăderii densității osoase în jurul dinților supuși tratamentului ortodontic;

– Evaluarea demineralizării osului de transplant autolog în timp;

– Cuantificarea conținutului calciului prezent în coroanele dentare;

– Cuantificarea nivelului osos periodontal împrejurul dintelui și monitorizarea pierderilor osoase pe diferite direcții;

– Relația dintre densitatea osoasă și momentul maxim de inserare al implantului (maximum insertion torque);

– Evaluarea osului palatinal pentru aplicarea dispozitivelor de ancorare scheletală;

– Compararea între diverse volume de achiziție și posibilitatea detectării leziunilor osoase periapicale;

– Evaluarea mărimii deshiscentelor alveolare;

– Compararea imaginilor achiziționate cu voxel diferit în detectarea micilor cavități de resorbție osoasă;

– Măsurarea indicelui Hounsfield în leziunile periapicale tratate;

– Evaluarea pierderii osoase măsurată prin pierderea înălțimii osului alveolar;

– Detectarea eroziunilor articulației temporo-mandibulare;

– Studiul calității osului interforaminal;

– Acuratețea măsurătorilor cu CBCT-ul, pentru evaluarea defectelor periodontale;

– Detectarea leziunilor osoase interradiculare;

– Studiul influenței parametrilor de scanare, comparativ la diverse tipuri de CBCT;

– Detectarea canalelor osoase la simfiza mandibulară.